23 septembrie 2009

Autoportret

îmi iubesc viaţa
şi soarele demodat
şi zecile de ochi
imitând perechi fericirea
pe sub geamuri
am bugetul redus de timp
trag pe nări mirosul de iarbă nouă
ca un maidanez flămând
după resturile vomitate zgârcit
în stradă
aştept cucul să-mi ghicească modest în palmă
ca altă dată
când legam iubirea la piept cu aţă
(veşnic mi-am dat plămânii cu împrumut
şi am cumpărat visele en-gros)

sunt mondenă
e mişto sa fii o staţie terminus
în care lumea îşi aprinde o ultimă tigară
şi-şi scutură papucii de... toamnă

sunt atât de femeie
incât mă vreau o halbă de bere


12 comentarii:

  1. Mi-am rupt creierii..în multe locuri. Bine că eu vă cunosc nu doar din poezie...altfel eram să-mi fac rană în imaginaţie..:)

    finalul e atît de oximoronic şi atît de frumos, nu degeaba sta ca şi motto pe blog.

    RăspundețiȘtergere
  2. Irinus, ce bine e ca versurile stiu sa ascunda cel mai bine emotiile. Le felul cum incerci tu sa descifrezi fiecare simbol, daca optam pentru naratiune, ramaneam nuda. :)

    RăspundețiȘtergere
  3. dupa mine, una din cele mai puternice cinci poezii publicate de d/stra pana la moment. Din pacate, nu pot lasa si un comentariu literar acu, ynsa revin eu, "be sure!" :))

    RăspundețiȘtergere
  4. @Cavalerul Verde

    Waiting! Tu nu sustii vreo disertatie cumva de esti atat de ocupat si "secretos"? :)

    RăspundețiȘtergere
  5. ... si eu astept. Cum e sa fii asteptat de atatea domnite? Si as mai adauga ca un adevarat cavaler nu face niciodata o domnita sa astepte, "dalminterlea" (bîl, bîl, E romanesc ciudatenia asta de cuvânt?) atâtea.

    RăspundețiȘtergere
  6. Mi-a placut...e superba...si comparatiile astea dezgustatoare la rima vedere sunt atit de potrivite pentru a descrie anumite stari, in care si eu ma regasesc. Frumos. Bravo

    RăspundețiȘtergere
  7. star77, nu am sustinut nici o disertatie, am fo ocupat un pic cu alte chestiuni si plus la toate calculatorul meu "mi/a aratat spatele" , acu scriu de la un vecin :).
    OnlyFrance, plecaciuni, n/o sa se mai repete!
    Autoportret:
    Yntyi de toate as fi botezat/o exact in acelasi mod. Mai apoi, as da o replica pt comentariul de mai sus prin a afirma ca de fapt nu exista nici o rima dezgustatoare, mai mult, nici o imagine de acest fel. "Ca un miadanez flamynd / dupa resturile vomitate zgarcit yn strada/..." vrea sa accentueze adjectivalul "zgarcit" si nicidecum "resturile vomitate", pentru ca anume modul yn care acestea apar yn viziunea autorului fac sa comunice de fapt un alt sens al secventei, adica "resturile vomitate" sunt de fapt "resturile aruncate ici/colo", atribuirea adjectivului (sau complementului circ. de mod din alt pct de vedere) "zgyrcit" preluynd practic toata greutatea expresiei. Un vers care "a pus piedica" primei lecturi a poeziei este "am bugetul redus de timp" (recititi si domniile voastre!!!), vers care vine yntr/o perfecta combinatie cu o alta idee, "vesnic mi/am dat plamynii cu ymprumut si am cumparat visele en/gros". Extraordinar! Yncerc sa/mi imaginez cum ar fi sa/ti dai plamynii cu ymprumut, adica sa faci(dupa exemplul autorului)pe cineva sa simta viata prin tine, sau ca si tine sau chiar dependent de tine. Unicale si urmatoarele imagini poetice, eul liric asemuindu/se cu o "fata verde cu parul padure", ca altceva nu.mi vine acuma.. :) Recunosc yn aceste versuri o supradoza de originalitate, dat fiind faptul ca nu orice poet ar vedea iubirea sub forma unui martisor bunaoara, pe care ar "prinde/o la piept cu ata"... "E misto sa fii o statie terminus/ yn care lumea.." un peisaj de maxima esenta aici, argumentata prin faptul ca pe lynga caracteristicile fizice si morale ale autoportretului, autorul importa aici si un element de sens, de rol social, de loc cotidian al eului, "statia terminus" fiind, mult mai importanta (strategic) ca alte statii obisnuite. Fraza "si/si scutura papucii de ... toamna" e de/a dreptul geniala. Fara exclamatie. (Cyta finete, cyta imaginatie, cyt talent contine!)Cele doua versuri de final sunt deja legendare, le voi "ymprumuta" si eu pt o creatie yn viitorul apropiat.
    Yn general poezia inspira. Muzicalitate abstracta, culoare, dinamica, chiar parfum... daca as fi pictor, as reusi sa va pictez gyndurile, cel putin yn mod aproximativ..:D
    plecaciuni!

    RăspundețiȘtergere
  8. @Cavalerul Verde

    Ma bucura revenirea ta. In forma ca de obicei. Comentariul tau ma face sa exclam nimic altceva decat: "Jos palaria!". Ma surprinde placut de fiecare data maturitatea cu care interpretezi cele scrise. Merci ca ti-ai facut timp si pt blogul meu.:)

    RăspundețiȘtergere
  9. o placere sa urmaresc cele postate pe aici..:)

    RăspundețiȘtergere