21 martie 2021

poem haiku

cerul unui lac
în ochiul gri aprinsă 
lebăda albă 





La mulţi ani celor împătimiţi de poezie!


12 martie 2021

zgomotul lumii

munte 
cu tălpile ude 
mă răscolesc 
casă adâncită 
în umbra pământului 
doar secundele mai zvâcnesc 
gânduri 
pendulul ca viața 
consumată pe jumătate 
pe partea întunecată a străzii 
o sirenă 
țipătul metalic 
promite tăcerea 
o nouă zi o nouă stea 
fără nume
florăresele râd 
pipăind n buzunare 
plecările grăbite 
2, 4, 6 
număr intersecțiile rătăcesc 
o iau de la capăt 
orașul acesta solitar 
mă îmbrățișează tot mai strâns 

ca o aripă a luminii
brațul copilului 
de lângă mine


23 februarie 2018

camera obscura

mi-e teamă
că nu voi auzi chemarea
ca un zvâcnet pasărea din mine
deschid geamul spre dincolo
întind braţele lungi
drumuri troienite

uneori îl descoper trece
de la un nor la altul
culege câte un vers
o metaforă
de parcă ar desprinde secundele
de pe ramuri aşteptare
ninge greu
peste fruntea plecată de gânduri
nu sunt decât slujnica
menită să aducă lumina
atunci mă întreb
dacă albul cerului nu e alb
ca în picturile lui Vermeer
şi poetul nu are vârstă
cum e să trăieşti zborul fără aripi
acolo sus pe pământ

aş muri în fiecare zi
fără să mă nasc
cu dor adânc de veşnicie
rostogolindu-se pe buze

nocturnă

ca o femeie luna
plină de tăceri
crescute din mâhniri
bucuriile mărunte fărâmituri
culese flămând dintr-o pâine
odată rumenă şi caldă
mereu a altora
degetele reci
numai ele ştiu câte taine
ascunde tremurul luminii

18 iulie 2017

veșnicia nu are frică de înălţime

palme dezgolite
stâncile
în sălașul lor
coboară cerul
pe fruntea munților
cresc umbrele poeme

când ceaţa greu
respiră printre brazi
rog să nu se închidă
ochiul pururi verde

28 iunie 2017

icoană măicuța

pași de seară
colindă liniștea casei
într-un colț de odaie
ghemuită lumina
sau poate e luna
ruga mamei
urcă firul de argint
către cer
colo sus
o stea înălbită
deapănă necontenit
drumul spre casă

în icoană
măicuța aplecată
sărutând un genunchi julit
de copil


24 martie 2017

cu cerul întreg strâns la piept


cu cerul întreg strâns la piept
brațele mamei
așternute pod
pentru bobul de stea

rostogolind lumina
iubirea crește în ochii ei
luceferi însetați de primăvară