Bolnave de... toamnă

   Bolnave suntem. Si eu, si A.B.. De toamnă...
   Am intâlnit-o pe A. la începutul anului acesta prin intermediul reţelei de socializare odnoklassniki. O mamică inteligentă, cultă, responsabilă şi activă. De o frumuseţe naturală ce stârneşte admiraţie. Am plăcut-o din prima. Îi urmăream activitatea în grupul de mămici din umbră. Fiecare gând lăsat pe forum. Cu timpul am îndrăgit-o şi mai mult. Aştepta atunci un bebe, dar nu ştia ce aşteaptă. Eu nu aş fi rezistat tentaţiei de face un examen eco pentru a afla sexul bebe-ului. Aştepta curioasă, dar cu multă rabdare. Aşteptam şi eu, devenise plăcut sa aştept pentru bucuria altcuiva. În aprilie a venit pe lume o fetiţa: mică, gingaşă şi dulce ca o floare de iris. Aşa mi s-a asociat mie, cel puţin, la vederea primelor poze.
   Puţin mai târziu am aflat că şi eu şi A. suntem născute în aceeaşi zi. Puternică, cu tărie de caracter. În acelaşi timp romantică şi visătoare. Coincidenţele ne-au apropiat şi mai mult. Mi-am dat seama de curând ca am pierdut o prietenă scumpă de tot inimii mele, doar pentru faptul că nu am ştiut să-i spun la timp cât mi-era de dragă. Neînţelegerile apar atât de des în viaţă, prin ironie, prin absurd. Şi e păcat că din greşeală dispar prieteniile mari. Mi-am promis că nu voi repeta acelaşi itinerar. Vreau ca A. să ştie ce scumpă îmi este. Vreau să ştie că îi mulţumesc pentru simplul fapt că există, deşi locuieşte la distanţa unei diferenţe de fus orar de 9 ore. Mulţumesc pentru că este aşa cum este. Şi pentru faptul ca e bolnavă de toamnă ca şi mine. Clipul de mai jos mi l-a trimis tot ea, ca să-mi ungă sufletul atunci când sunt tristă. Pot să-l ascult necontenit, superbă melodie, filmuleţul e la fel de minunat. Ce bine e că pe lume există oameni ca tine, draga mea!

Autumn Emotion