mofturi boeme

în sfârşit

poemul meu de suflet

a găsit lumina

îndelungată aşteptare

                               ***

sărbătorile mele ar trebui sa fie toate la fel
femeia-pădure părul pulbere de argint
pictată în tatuaje pe umeri pe sâni
valuri de mătase sărutând goliciunea

Doamne fă-mă netimp decembre nins
opreşte clipele de catifea
în palmele copilului născut fără lumină
apoi cântul unei viori
îngheţat în ciobul paharului de vin
buzele bărbatului care mă iubeşte

cea dintâi vreau să fiu inspiraţia
să împart albul nopţilor ninse 
cu singurătatea inimii ascunse
striveşte-mă între degete bob de scoruş
aşterne-mă cerneală sub pana cuvintelor

decembrie 2009

sursă imagine: facebook