nu sunt perfectă

nici frumoasă 

nici puternică cum credeai nici
femeia în palmele tale odată 
înălţare sau cădere totuna
te iubeam 
acum tăcerea 
sabie peste grumazul îndoit 
fiecare pas înspre lume
adânceşte frigul din oase
un februarie fără sfârşit 

lupul de stepă care sunt
întind botul în căutarea haitei
niciunul de-al meu
timpul lasă urme adânci 
o rană deschisă apusul
lumina ochilor tot mai stinsă 
doar albul furtunii lunecându-mă 
spre buza prăpastiei
dorul de tine

***

I am neither perfect

nor beautiful
nor as strong as you thought nor
the woman once in your palms
whether rising or falling
I did not care
I loved you
now silence 

a sword over my bent neck

every step towards the world
deepens the cold in my bones
a february long-run

the steppenwolf that I am
I put my nose in search of the pack
none of mine
time leaves deep traces
the sunset an open wound
the light of my eyes getting weaker
nothing but the white of the storm 

that moonds me to the edge of the abyss
the longing for you