A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu o frunză de pelin.
că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu o frunză de pelin.
Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,
iau cuvintele şi le-nec în mare.
Şuier luna şi o răsar şi o prefacîntr-o dragoste mare.
/N. Stănescu/
Nichita rămâne Nichita! ("acoperă-mi inima cu ceva")
RăspundețiȘtergereo seară minunată!
Erau mai productive alta data toamnele..."acopera-mi inima cu ceva", eu ti-o acoper cu mult soare caci pe acilea avem inca +34C°
RăspundețiȘtergere...+34C°,DUCU si ghitara lui - un coctail extra si sursa de inspiratie MAX!
Sa ai o TOAMNA cum o iubesti tu!
Ottilia,
RăspundețiȘtergeresunt versuri pe care probabil multi le pastreaza aproape de suflet. O toamna frumoasa!
Oly, cherie,
faci din vizitele tale rare adevarate surprize! Si noi avem parte de o toamna varatica, doar ca nu ne balacim in ape franceze.:) Te astept, oricand cu drag!
de ce nu mai scrii?
RăspundețiȘtergeree fenomenala poiezia )
RăspundețiȘtergereStanescu a debutat-o cu un mare succes ,a redat-o din suflet )
salutări, draga mea! cum e iarna pe aci?
RăspundețiȘtergeresuflet de curva,
RăspundețiȘtergere(mda, mi-i si incomod, nu stiu cum, sa folosesc apelativul)
j'pas, nu am gasit un raspuns
Carolina,
Multumesc de trecere, mai intra.
Ottilia,
geroasa, dar putin mai blanda decat la voi.
Multumesc pt popas! :)